Redau mai jos studiul UNBR referitor la ilegalitatea barourilor constitutionale. Studiul mi s-a parut bine fundamentat, si mai ales foarte juridic, fara imfatuarile de care ne-am obisnuit atunci cand vine vorba de avocatura clandestina.
A. Constituirea si suprimarea existentei asociatiilor avand in obiectul de activitate infiintarea de barouri
1. Din initiativa persoanei fizice Pompiliu Bota, au fost create trei entitati (doua asociatii si o filiala a unei asociatii) – cu personalitate juridica – avand in obiectul lor de activitate, intre altele, infiintarea de barouri: Asociatia de binefacere “Bonis Potra” din Deva, Asociatia “Figaro Potra” din Alba Iulia si Filiala Balesti Gorj a Asociatiei “Figaro Potra”.
2. Asociatia de binefacere “Bonis Potra” din Deva a fost constituita ca asociatie, in temeiul OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, prin actul constitutiv si statutul autentificate la 29 iulie 2002.
In obiectul de activitate figureaza “infiintarea de barouri”. Printre alte scopuri regasim ajutorarea copiilor orfani, sprijinirea spitalelor, infiintarea de centre de consultanta pentru dezvoltarea agroturismului, infiintarea de centre pentru activitati de intretinere corporala (baie populara, sauna, cosmetica, masaj si slabire).3. Asociatia dobandeste personalitate juridica si este inscrisa in registrul special prin Incheierea civila nr. 31/A din 5 august 2002, pronuntata de Judecatoria Deva in Dosarul nr. 31/A/2002, irevocabila prin nerecurare.
4. Baroul Hunedoara introduce doua actiuni impotriva Asociatiei de binefacere “Bonis Potra”, la Judecatoria Deva, solicitand radierea si, respectiv, dizolvarea acesteia, cauzele fiind conexate la Dosarul nr. 4629/2002.
Prin Sentinta civila nr. 281 din 3 februarie 2003, Judecatoria Deva retine in fapt ca, in actele constitutive ale paratei, printre numeroasele activitati cu caracter umanitar, s-a prevazut si infiintarea de barouri. In aceste conditii, asociatia parata a procedat la infiintarea Baroului Constitutional Roman, ca forma de exercitare a profesiei de avocat, conferind calitatea de avocat membrilor sai si depunand la Judecatoria Deva un tablou al acestora. Prevalandu-se de aceasta calitate, membrii Baroului Constitutional, in speta numitul Bota Pompiliu, au incheiat contracte de asistenta juridica si s-au prezentat in cauze aflate pe rolul instantelor de judecata in baza imputernicirilor avocatiale conferite de catre justitiabili.
In drept, instanta arata ca activitatea avocatiala nu poate fi organizata si exercitata in cadrul unei asociatii fara scop patrimonial infiintate in temeiul OG nr. 26/2000, ci numai in conditiile prescrise in mod imperativ de Legea nr. 51/1995. Astfel, potrivit art. 1 alin. (2) din lege, profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor, iar art. 9 prevede ca barourile si Uniunea Avocatilor din Romania asigura exercitarea calificata a dreptului la aparare, competenta si disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarei membrilor sai. La art. 48 alin. (1) din lege se prevede faptul ca baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti, iar la alin. (2) se arata ca baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget proprii. In ceea ce priveste Uniunea Avocatilor din Romania, art. 57 alin. (1) arata ca aceasta este formata din toti avocatii inscrisi in barouri, iar la alin. 2 stabileste in mod expres ca niciun barou nu poate functiona in afara Uniunii Avocatilor din Romania.
Baroul Constitutional Roman, infiintat de asociatia parata, se situeaza in afara acestor prevederi legale, iar invocarea “normelor constitutionale” ale Legii nr. 51/1995, dupa criterii proprii de apreciere si fara o cenzura a celorlalte – asa-zis – neconstitutionale din partea Curtii Constitutionale este absolut arbitrara si fara niciun fundament. Prin diferite decizii, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiilor de neconstitutionalitate vizand dispozitii ale Legii nr. 51/1995, iar din ansamblul celor retinute in motivarea tuturor acestor decizii rezulta fara putinta de tagada faptul ca modul de exercitare a profesiei de avocat nu poate fi lasat la bunul plac al fiecaruia, ci este imperios necesara o reglementare restrictiva a accesului in profesie, avand la baza un examen atent care sa verifice abilitatile si cunostintele candidatului, precum si o supraveghere ulterioara a activitatii acestuia, tinand seama de rolul important pe care acesta il indeplineste in calitate de participant activ la infaptuirea actului de justitie.
Or, este inadmisibil a se permite unei asociatii fara scop patrimonial, chiar in conditiile in care in statutul acesteia s-a prevazut ca obiectiv infiintarea de barouri, sa organizeze – intr-un alt cadru decat cel reglementat prin Legea nr. 51/1995 – exercitarea profesiei de avocat.
Asa fiind, se costata ca asociatia parata, prin activitatea desfasurata, a incalcat normele imperative ale Legii nr. 51/1995 si, in consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. a) si e) coroborate cu dispozitiile art. 14 din OG nr. 26/2000, se va dispune dizolvarea acesteia. In baza prevederilor art. 61 alin. (1) din OG nr. 26/2000, se va desemna lichidator judiciar si se vor stabili in sarcina acestuia atributiile prevazute de art. 61 si urmatoarele din acelasi act normativ.
Pentru aceste motive, in numele legii, hotaraste: admite cererea formulata de reclamantul Baroul Hunedoara impotriva paratei Asociatia de binefacere “Bonis Potra” si, in consecinta, dispune dizolvarea Asociatiei de binefacere “Bonis Potra”, in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. 2 lit. a) si e), coroborate cu art. 14 din OG nr. 26/2000; desemneaza lichidator; stabileste in sarcina lichidatorului atributiile prevazute de art. 61 si urmatoarele din OG nr. 26/2000.5. Sentinta primei instante este atacata cu apel de Asociatia de binefacere “Bonis Potra”, care formeaza obiectul Dosarului nr. 1691/2003 al Tribunalului Hunedoara – Sectia civila. Prin incheiere, instanta califica aceasta cale de atac drept recurs.
Pe parcursul judecarii cauzei, recurenta-parata a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din OG nr. 26/2000, care a fost respinsa de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 382/2003 [Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 746 din 24 octombrie 2003].
Prin Decizia civila nr. 583/R din 25 noiembrie 2003, instanta de recurs, examinand hotararea atacata, constata ca aceasta este temeinica si legala. Solutia admiterii actiunii reclamantului si a dizolvarii asociatiei fiind judicios argumentata juridic de prima instanta.
Astfel, reclamantul a justificat interes in promovarea actiunii, prin natura activitatii pe care o desfasoara si careia parata ii face concurenta in afara cadrului legal.
In ceea ce priveste cauzele ce atrag dizolvarea unei asociatii infiintate in baza OG nr. 26/2000, se apreciaza ca parata se gaseste la situatia prevazuta la art. 56 lit. a) si e). Astfel, parata s-a infiintat si a dobandit statutul juridic al unei asociatii de binefacere, astfel cum poarta si denumirea, fiindu-i recunoscuta personalitatea juridica in baza OG nr. 26/2000, care reglementeaza constituirea si functionarea asociatiilor si fundatiilor fara scop patrimonial. Actul constitutiv al paratei prevede insa ca obiectiv, printre alte activitati specifice asociatiilor fara scop patrimonial, si o activitate cu evident scop patrimonial, infiintarea de barouri pentru exercitarea profesiei de avocat. Mai mult decat atat, asociatia parata nu numai ca a stipulat in obiectul sau si acest gen de activitate, dar a trecut la punerea ei in practica, infiintand baroul constitutional, care prin membrii sai a desfasurat avocatura in afara cadrului legal ce reglementeaza aceasta activitate in Romania. S-a ajuns in acest mod ca activitatea desfasurata de parata prin baroul infiintat sa fie ilicita, asa cum prevede art. 56 lit. a) din OG nr. 26/2000. Incidenta in cauza este si lit. e) din acelasi articol, dat fiind ca parata a urmarit alt scop decat cel pentru care putea fi infiintata, respectiv obtinerea de profit, iar nu scop nepatrimonial, astfel ca scopul legal al constituirii sale, cel al activitatii umanitare si de binefacere, a devenit strain si total diferit de activitatea desfasurata in concret.
Fata de aceste considerente, se va retine ca hotararea primei instante este pe deplin justificata de normele legale retinute si recursul paratei urmeaza a se respinge ca nefondat.
Pentru aceste motive, in numele legii, decide: respinge ca nefondat recursul civil introdus de parata Asociatia “Bonis Potra” Deva impotriva Sentintei civile nr. 281/2003 pronuntata de Judecatoria Deva. Irevocabila.6. Impotriva Incheierii nr. 31/A din 5 august 2002, pronuntate de Judecatoria Deva in Dosarul nr. 31/A/2002, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie declara recurs in anulare, judecat de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia civila si de proprietate intelectuala, in Dosarul nr. 5324/2002.
Pe parcursul solutionarii recursului in anulare, intimatul Bota Pompiliu a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 51/1995, care a fost respinsa de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 234/2004 [Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004].
Asociatia intimata a sustinut ca, in raport cu hotararea judecatoreasca irevocabila de dizolvare, recursul in anulare a devenit inadmisibil. Examinand cu prioritate acest aspect, instanta retine ca exceptia formulata nu poate fi primita. Recursul in anulare se refera la infiintarea persoanei juridice, in timp ce hotararea respectiva are ca obiect dizolvarea ei, ceea ce face ca examinarea pe fond a criticilor formulate sa fie in continuare necesara.
Sub acest aspect, recursul in anulare este intemeiat, instanta incalcand esential prevederile OG nr. 26/2000, prin aceea ca a validat un statut din care lipsesc mai multe mentiuni obligatorii pentru infiintarea legala a persoanei juridice.
Sub un alt aspect, este de asemenea evident ca acordarea personalitatii juridice unei asociatii cu scop nepatrimonial care are ca obiect de activitate infiintarea de barouri de avocati contravine prevederilor Legii nr. 51/1995.
Asa fiind, potrivit prevederilor art. 3303 alin. 1 raportat la art. 312 alin. 3 C. proc. civ., instanta va admite recursul in anulare, va casa incheierea atacata si pe fond va respinge cererea de inregistrare a persoanei juridice.
Pentru aceste motive, in numele legii, decide: admite recursul in anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva Incheierii nr. 31/A din 5 august 2002 a Judecatoriei Deva, pe care o caseaza si pe fond respinge cererea de inregistrare a persoanei juridice. Irevocabila.7. Plangerea individuala formulata de reclamantul Pompiliu Bota la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pentru pretinsa violare a art. 11 din Conventia europeana a drepturilor omului, este respinsa ca inadmisibila prin Decizia din 12 octombrie 2004 [Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Decizia din 12 octombrie 2004, cauza Bota c. Romania. Pentru comentarii indicam Corneliu Liviu Popescu, Comentariu la Decizia Curtii Europeae a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2004, cauza Bota c. Romania.], impotriva careia nu exista cale de atac.
8. Asociatia “Figaro Potra” din Alba Iulia a fost constituita ca asociatie, in temeiul OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, prin actul constitutiv si statutul autentificate la 21 august 2002.
In obiectul de activitate figureaza “infiintarea de barouri (si notariate)”. Printre alte scopuri regasim ajutorarea copiilor orfani, sprijinirea copiilor din familiile cu posibilitati materiale reduse, sprijinirea spitalelor, infiintarea de studiouri de inregistrari muzicale, infiintarea de centre de consultanta pentru dezvoltarea agroturismului, infiintarea de centre pentru activitati de intretinere corporala (baie populara, sauna, cosmetica, masaj si slabire).9. Asociatia dobandeste personalitate juridica si este inscrisa in registrul special prin Incheierea din 23 august 2002, pronuntata de Judecatoria Alba Iulia in Dosarul nr. 5554/2002, irevocabila prin nerecurare.
10. Prin hotararea adunarii generale a asociatiei din 6 octombrie 2003, autentificata la 4 noiembrie 2003, asociatia se dizolva in mod voluntar.
11. Pe baza actului de dizolvare, asociatia este dizolvata prin Incheierea din 18 noiembrie 2003, pronuntata de Judecatoria Alba Iulia in Dosarul nr. 5506/2003.
12. Impotriva Incheierii din 23 august 2002, pronuntate de Judecatoria Alba Iulia in Dosarul nr. 5554/2002, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie declara recurs in anulare, judecat de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia civila si de proprietate intelectuala, in Dosarul nr. 5325/2002.
Prin Incheierea din 21 octombrie 2003, s-a dispus suspendarea, pana la solutionarea recursului in anulare, a executarii Incheierii din 23 august 2002 a Judecatoriei Alba Iulia.
Pe parcursul solutionarii recursului in anulare, asociatia intimata a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 51/1995, care a fost respinsa de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 233/2004 [Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004].
Recursul in anulare este intemeiat. De necontestat, printre obiectivele enumerate in statutul asociatiei se afla infiintarea de barouri si notariate, scopuri care, evident, incalca prevederile art. 1 din OG nr. 26/2000, potrivit carora asociatiile se pot constitui doar in interesul personal si nepatrimonial alpersoanelor fizice si juridice care constituie aceste asociatii sau pentru desfasurarea unor activitati de interes general sau colectiv, urmarindu-se, dimpotriva, realizarea unor interese personal patrimoniale.
Prin aceasta, se incalca de asemenea dispozitiile Legii nr. 51/1995, lege organica ce reglementeaza desfasurarea profesiei de avocat, exclusiv in cadrul barourilor de avocati ce functioneaza numai in cadrul Uniunii Avocatilor din Romania, exercitarea profesiei de avocat in afara acestui cadru constituind chiar infractiune.
Nu mai putin, este de retinut ca statutul asociatiei nu cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art. 6 alin. 3 lit. b) din OG nr. 26/2000 – explicitarea scopului si a obiectivelor asociatiei -, ca si cele prevazute de art. 6 alin. 3 lit. g) – referitoare la destinatia bunurilor in cazul dizolvarii asociatiei.
Este corecta si sustinerea din recursul in anulare, in sensul ca obiectivele urmarite nu pot fi realizate fata de cuantumul capitalului social de 3.500.000 lei.
Asa fiind, in temeiul art. 314 C. proc. civ., recursul in anulare urmeaza a fi admis, a se casa hotararea atacata si pe fond a se respinge cererea de inscriere a Asociatiei “Figaro Potra” in registrul asociatiilor si fundatiilor.
Pentru aceste motive, in numele legii, decide: admite recursul in anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva Incheierii din 23 august 2002 a Judecatoriei Alba Iulia, pe care o caseaza si pe fond respinge cererea de inregistrare a persoanei juridice. Irevocabila.13. Filiala Balesti Gorj a Asociatiei “Figaro Potra” a fost constituita ca filiala a unei asociatii, in temeiul OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, prin hotararea adunarii generale a Asociatiei “Figaro Potra” din Alba Iulia, actul constitutiv si statutul autentificate la 23 si 24 iulie 2003.
In obiectul de activitate figureaza “infiintarea de barouri (si notariate)”. Printre alte scopuri regasim ajutorarea copiilor orfani, sprijinirea copiilor din familiile cu posibilitati materiale reduse, sprijinirea spitalelor, infiintarea de studiouri de inregistrari muzicale, infiintarea de centre de consultanta pentru dezvoltarea agroturismului, infiintarea de centre pentru activitati de intretinere corporala (baie populara, sauna, cosmetica, masaj si slabire).14. Filiala asociatiei dobandeste personalitate juridica si este inscrisa in registrul special prin Incheierea din 30 iulie 2003, pronuntata de Judecatoria Targu-Jiu in Dosarul nr. 79/PJ/2003, irevocabila prin nerecurare.
15. Baroul Cluj introduce actiune impotriva Filialei Balesti Gorj Asociatiei “Figaro Potra Potra”, la Judecatoria Targu-Jiu, solicitand dizolvarea acesteia, cauza formand obiectul Dosarului nr. 9/PJ/2004.
Pe parcursul judecarii cauzei, filiala intimata a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 51/1995, care a fost respinsa de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 321/2004 [Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1144 din 3 decembrie 2004].
Prin Sentinta civila nr. 51 din 20 decembrie 2004, Judecatoria Targu-Jiu retine in fapt ca in statutul filialei se prevede ca scop si obiectiv al acesteia infiintarea de barouri si notariate.
In drept, se retine ca, datorita responsabilitatilor ce revin unui avocat in exercitarea atributiilor sale, modul de exercitare a acestei profesii nu poate fi lasat la bunul plac al fiecaruia, fiind necesara o reglementare restrictiva a accesului in profesie, bazata pe un examen care sa verifice abilitatile si cunostintele candidatului pentru o buna infaptuire a actului de justitie, astfel ca infiintarea de barouri contravine modului de exercitare a profesiei de avocat, asa cum este prevazuta de Legea nr. 51/1995. Astfel, potrivit art. 1 si art. 2 din lege, profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor, pentru care Uniunea Avocatilor din Romania asigura exercitarea calificata a dreptului la aparare, competenta si disciplina profesionala. Art. 41 alin. (1) din lege se prevede faptul ca baroul este constituit din avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti si are personalitate juridica si patrimoniu. Tot Legea nr. 51/1995 dispune ca niciun barou nu poate functiona in alta forma decat cea prevazuta de lege, astfel ca obiectivul si scopul prevazute in statutul filialei, de infiintare de barouri, se situeaza in afara prevederilor legale precizate anterior, scopul si activitatea filialei devenind contrare ordinii publice, astfel ca sunt indeplinite conditiile art. 56 lit. a) din OG nr. 26/2000 privind dizolvarea filialei. De altfel, se constata ca prin hotararea din 6 octombrie 2003 a Asociatiei “Figaro Potra” Alba Iulia, adunarea generala statutar constituita a hotarat dizolvarea asociatiei, fiind indeplinite conditiile art. 57 din OG nr. 26/2000, prin urmare fiind intemeiata si cererea de dizolvare a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei “Figaro Potra”.
In baza prevederilor art. 61 alin. (1) din OG nr. 26/2000, urmeaza a se desemna lichidator, urmand a se stabili in sarcina acestuia atributiile prevazute de OG nr. 26/2000.
Pentru aceste motive, in numele legii, hotaraste: admite cererea formulata de petitionara Baroul Cluj impotriva intimatei Filiala Balesti Gorj a Asociatiei “Figaro Potra”; dispune dizolvarea Filialei Balesti Gorj a Asociatiei “Figaro Potra”; numeste lichidator; stabileste in sarcina lichidatorului atributiile prevazute de OG nr. 26/2000.16. Impotriva Sentintei civile nr. 51 din 20 decembrie 2004 a Judecatoriei Targu-Jiu, parata Filiala Balesti Gorj a Asociatiei “Figaro Potra” declara apel, judecat de Tribunalul Gorj – Sectia civila, in Dosarul nr. 3368/2005.
Pe parcursul judecarii apelului, apelanta-parata ridica exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale Legii nr. 51/1995, care este respinsa de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 495/2006 [Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 544 din 23 iunie 2006].
Prin Decizia civila nr. 341 din 30 martie 2005, Tribunalul Gorj – Sectia civila isi declina competenta de solutionare a apelului in favoarea Curtii de Apel Craiova.17. Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civila nr. 2273 din 27 septembrie 2005, isi declina competenta de solutionare a apelului in favoarea Tribunalului Gorj.
18. Parata Filiala Balesti Gorj a Asociatiei “Figaro Potra” declara recurs impotriva declinatorului de competenta (de solutionare a apelului) al Curtii de Apel Craiova.
Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia civila si de proprietate intelectuala, prin Decizia nr. 9007 din 8 noiembrie 2006, pronuntata in Dosarul nr. 9690/2006, declina competenta de solutionare a recursului la Curtea de Apel Craiova, decizia fiind irevocabila.19. Cauza se afla in prezent pe rolul Curtii de Apel Craiova, care trebuie sa solutioneze recursul impotriva deciziei de declinare a competentei de solutionare a apelului, in favoarea Tribunalului Gorj, pronuntata de Curtea de Apel Craiova. Daca recursul se va respinge, apelul va fi retinut si judecat de Curtea de Apel Craiova (in complet de apel).
Daca recursul se va admite, se va constata conflict negativ de competenta intre Tribunalul Gorj si Curtea de Apel Craiova, care va fi trimis pentru regulator de competenta la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care va decide care dintre cele doua instante in conflict este competenta sa solutioneze apelul.20. Distinct, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 688/2005 [Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 114 din 7 februarie 2006] s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 51/1995 si din OG nr. 26/2000, ridicata de Pompiliu Bota in Dosarul nr. 1665/2003 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea recursului impotriva unei sentinte civile prin care s-a respins o actiune in contencios administrativ privind constatarea nelegalitatii si anularea unor adrese emise de Ministerul Justitiei, prin care se refuza acordarea disponibilitatii unor denumiri, precum si eliberarea dovezilor disponibilitatii unor denumiri.
B. Inexistenta juridica a structurilor avocatiale paralele si a calitatii de avocat a membrilor acestora
21. In cazul Asociatia de binefacere “Bonis Potra” din Deva, care are in obiectul de activitate infiintarea de barouri si care a decis infiintarea “Baroului Constitutional Roman”, se constata ca:
- hotararea judecatoreasca de acordare a personalitatii juridice a fost anulata prin hotarare irevocabila pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a admis un recurs in anulare;
- asociatia a fost dizolvata prin hotarare judecatoreasca devenita irevocabila prin respingerea recursului;
- doua exceptii de neconstitutionalitate au fost respinse de Curtea Constitutionala, ale carei decizii sunt definitive si general obligatorii;
- plangerea individuala a fost respinsa ca inadmisibila de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin decizie fara cale de atac.
Din punct de vedere juridic, aceasta entitate nu mai exista. Pe cale de consecinta, entitatea infiintata de ea, “Baroul Constitutional Roman”, nu mai are vreo existenta juridica.
In plus, in urma anularii hotararii judecatoresti de acordare a personalitatii juridice si de respingere a cererii de inregistrare, se considera ca asociatia nu a existat juridic niciodata. Acest lucru se rasfrange evident si asupra “Baroului Constitutional Roman”.22. In cazul Asociatia “Figaro Potra” din Alba Iulia, care are in obiectul de activitate infiintarea de barouri (si notariate), se constata ca:
- hotararea judecatoreasca de acordare a personalitatii juridice a fost anulata prin hotarare irevocabila pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a admis un recurs in anulare;
- asociatia a fost dizolvata voluntar, decizie confirmata prin hotarare judecatoreasca;
- o exceptie de neconstitutionalitate a fost respinsa de Curtea Constitutionala, ale carei decizii sunt definitive si general obligatorii.
Din punct de vedere juridic, aceasta entitate nu mai exista.
In plus, in urma anularii hotararii judecatoresti de acordare a personalitatii juridice si de respingere a cererii de inregistrare, se considera ca asociatia nu a existat juridic niciodata. Acest lucru se rasfrange evident si asupra filialei infiintate de ea.23. In cazul Filialei Balesti Gorj a Asociatiei “Figaro Potra”, care are in obiectul de activitate infiintarea de barouri (si notariate), se constata ca:
- exista o hotarare de prima instanta, in prezent apelata (cauza fiind pe rol), de dizolvare a filialei asociatiei;
- doua exceptii de neconstitutionalitate au fost respinse de Curtea Constitutionala, ale carei decizii sunt definitive si general obligatorii;
- asociatia care a constituit filiala nu mai exista din punct de vedere juridic, deoarece s-a dizolvat voluntar;
- asociatia care a constituit filiala nu mai exista din punct de vedere juridic si se considera ca nu a existat niciodata, deoarece hotararea judecatoreasca de acordare a personalitatii juridice a fost anulata prin hotarare irevocabila pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a admis un recurs in anulare.
Este de observat faptul ca aceasta persoana juridica nu este o asociatie, ci filiala unei asociatii, constituita de aceasta din urma, ca dezmembramant al sau. In raporturile dintre entitatea mama si dezmembramintele sale (filiale, sucursale, reprezentante, agentii), acestea din urma sunt dependente de entitatea mama, bucurandu-se insa si de autonomie. Cu cat dependenta de entitatea mama scade, cu atat este mai mare autonomia. Autonomia maxima a unui dezmembramant exista pentru o filiala, care are personalitate juridica, deci este un subiect de drept distinct. Totusi, chiar si filiala, desi are personalitate juridica, prin insasi natura sa ramane un dezmembramant al entitatii mama, dependenta juridic de aceasta. Pe cale de consecinta, incetarea existentei (personalitatii juridice) a asociatiei mama atrage incetarea existentei (personalitatii juridice) a dezmembramantului acesteia care este filiala.
In plus, cum hotararea de acordare a personalitatii juridice pentru asociatia mama a fost anulata si s-a respins cererea de inregistrare a acesteia, deci se considera ca asociatia mama nu a existat niciodata, intrucat accesoriul urmeaza soarta principalului, reiese ca nici filiala nu a existat niciodata din punct de vedere juridic.24. Rezulta in mod evident ca, in prezent, niciuna dintre aceste trei entitati (doua asociatii si o filiala a unei asociatii) nu mai exisa din punct de vedere juridic si nu mai are personalitate juridica si se considera ca nu au existat niciodata.
Pe cale de consecinta, si entitatile infiintate de aceste persoane juridice si-au incetat existenta si se considera ca nu au existat niciodata.25. Este foarte important de amintit si faptul ca incheierile de inscriere a persoanelor juridice fara scop lucrativ, prin care se dobandeste si personalitatea juridica, sunt hotarari pronuntate in materie necontencioasa.
Or, potrivit art. 337 C. proc. civ., incheierile pronuntate in materie necontencioasa nu au puterea lucrului judecat.26. In luna iunie 2004, membrii Filialei Balesti Gorj a Asociatiei “Bonis Potra” hotarasc infiintarea a 42 de “barouri” si a “Uniunii Avocatilor din Romania” / “Uniunii Nationale a Barourilor din Romania”, toate cu personalitate juridica [A se vedea inscrisurile postate pe site-ul www.bota.ro].
La acea data, asociatia mama a filialei nu mai exista ca persoana juridica, fiind dizolvata voluntar, ceea ce a atras si incetarea existentei filialei.
In plus, toate aceste entitati fiind create de o filiala a unei asociatii care nu mai exista, nu mai are personalitate juridica si se considera ca nu a existat niciodata, rezulta ca nici ele nu mai exista si nu au existat niciodata.27. Trebuie amintit ca aceste entitati create de membrii Filialei Balesti Gorj a Asociatiei “Bonis Potra”, intitulate “barouri” si “Uniunea Avocatilor din Romania” / “Uniunea Nationale a Barourilor din Romania”, nu au fost inregistrate prin vreo hotarare judecatoreasca prin care, chiar cu incalcarea vadita a dispozitiilor Legi nr. 51/1995 si OG nr. 26/2000, sa se pretinda ca li s-ar fi acordat personalitate juridica.
28. Prin urmare, in raport de aceasta situatie de fapt, de prevederile legale, de jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului si de doctrina, anterior analizate, aceste entitati auto-intitulate “barouri” si “Uniunea Nationale a Barourilor din Romania” nu au personalitate juridica, nu exista din punct de vedere juridic si sunt uzurpatoare ale structurilor ordinului legal si unic al avocatilor din Romania. Bineinteles, nici membrii acestor structuri avocatiale paralele nu au calitatea de avocat.
29. Subliniem si faptul ca structurile avocatiale paralele nu respecta obligatii pozitive clare impuse de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat:
- nu organizeaza si nu asigura functionarea serviciilor de asistenta judiciara (art. 9 alin. 3 si art. 68);
- nu au organizat Institutul National de Pregatire si Perfectionare a Avocatilor, cu personalitate juridica (art. 63 lit. f); – nu au infiintat Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor (art. 63 lit. q);
- nu au organizat Casa de Asigurari a Avocatilor, cu personalitate juridica, si nu percep contributia la constituirea fondului acesteia, membrii lor nefiind inclusi in sistemul de asigurari sociale special (art. 75 – art. 80 din Legea nr. 51/1995 si OUG nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor [Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000]);
- nu au publicat Statutul profesiei de avocat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I (art. 81 lit. b).C. Raspunderea juridica pentru violarea monopolului legal al membrilor ordinului profesional al avocatilor de exercitare a profesiei de avocat
30. In primul rand, raspunderea juridica revine persoanelor care, membre ale acestor auto-intitulate “barouri” si “Uniunea Nationala a Barourilor din Romania”, structuri ilegale, au uzurpat calitatea si titlul de avocat si desfasoara activitati avocatiale, cu incalcarea monopolului membrilor ordinului profesional legal si unic al avocatilor din Romania. Conform art. 25 din Legea nr. 51/1995, exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 din lege de o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
De asemenea, Legea nr. 255/2004 de modificare a Legii nr. 51/1995 (art. 82 alin. 1 – 3 din aceasta din urma) prevede ca, la data intrarii in vigoare a legii de modificare, persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, de reprezentare sau de asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea si, de asemenea, pe aceeasi data, inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica in mod contrar dispozitiilor Legii nr. 51/1995, aceste dispozitii nefiind aplicabile pentru profesia de consilier juridic. Constitutionalitatea acestor dispozitii legale a fost statuata de Curtea Constitutionala.
Subliniem ca aceste dispozitii nu sunt retroactive, deoarece dispun numai pentru viitor, si nici nu incalca separatia puterilor in stat, independenta si autoritatea justitiei, siguranta si stabilitatea raporturilor juridice ori dreptul la un proces echitabil, intrucat este vorba de hotarari in materii necontencioase, prin care nu se solutioneaza niciun litigiu, care nu au puterea lucrului judecat, si care nu pot impiedica legiuitorul sa legifereze, adica sa adopte masuri generale, impersonale si pentru viitor, intr-un domeniu de interes public, cum este exercitarea unei profesii reglementate.31. In prezent sunt in curs de solutionare cauze penale in care initiatorul structurilor paralele, ilegale, privind exercitarea profesiei de avocat este trimis in judecata penala, impreuna cu persoane care au exercitat fara drept profesie de avocat.
Posted by asociatie on iulie 15, 2007 at 8:00 AM
stie cineva cine a scris acest “studiu”?
Posted by Andreea on iulie 15, 2007 at 9:42 PM
A fost dat publicitatii de UNBR, atat stiu. De ce intrebi?
Posted by Av on iulie 28, 2007 at 11:56 PM
Toate bune si frumoase cu acest studiu, dar poate imi explica si mie mult iubitu` si stigmatu` autor cum e cu legea aia din `46 care le desfiinteaza barourile si cine le-a infiintat de atunic si pina acum ca nu rezulta din nici o lege ca ar fi infiintate ( cititi va rog legile si incercati sa le intelegeti d.p.dv. juridic;).
Asta fiind un aspect. AL doilea ar fi urmatorul: Chiar nimeni in tara asta nu stie ca ceea ce nu e interzis e permis?
Si esentialul: cum isi permit acesti absolventi de drept ( nelicentiati) sa pretinda a examina LICENTIATI in drept ptr a le da dreptul sa practice o profesie , sa mai ceara si spaga pe chestia asta si sa mai faca si scandal in fata unei hot. jud. Asta cu scadalu` e valabila si ptr. doamna care are scris pe piept: White men can`t jump!:))))
In rest, toate bune, afara e frumos, dar tot aia nelegalii ( ai lu` Bota) au acte!!! Ceea cele dorim si lor ( cutumiarii-primitivii) !
Posted by ani on august 8, 2007 at 1:09 AM
inainte BOTA, esti REVOLUTIONARUL Avocaturii romanesti.Multumim ca existi.
Posted by Andreea on august 8, 2007 at 11:04 AM
Mare revolutionar, intr-adevar! Nu stiu de ce vorbesti la plural, poate tu ii multumesti ca exista, altii insa nu, intre care si eu. Bota a stiut sa speculeze lipsuri normative si aversiunea avocatilor fata de taxele mari, precum si nevoia baroului Bucuresti de a distrage atentia de la problemele interne, dar i s-a cam infundat.
Cumva la “baroul” lui Bota organizarea este mai buna? In niciun caz! Si atunci ce a revolutionat “ilustrul”?
Posted by Sima on august 20, 2007 at 11:46 AM
Andreea,
Daca esti absolventa unei facultati cu profil tehnic ,apoi draga Andreea, diploma ta este recunoscuta fara a mai fi nevoie sa te inscrii intr-o “organizatie”sau altfel de asociatii. structuri.etc .
De ce pentru profesia LIBERALA de avocat trebuie sa te inscrii si sa dai examen intr-un BAROU (Doamne ce urit suna cuvintul asta!).Mie unul, mi se pare normal ca odata licentiat sa-ti poti deschide si cabinet ,(daca esti atit de bun si te tin “muschii”), nu sa te duci sa freci menta si sa cari mapa nu stiu carui MAESTRU (care ,fie vorba-ntre noi ,de multe ori descoperi cu stupefactie ca sint niste ZEROURI !!!!)
P.S. Nu sint avocat,si nici judecator ,si nici…
Posted by Andreea on august 20, 2007 at 12:35 PM
Daca nu esti avocat, atunci nu stiu de ce te porti de parca ai stii cum e! N-am inteles cum vine “caratul mapei… dar se pare ca unii dinafara stiu mai bine! Parerea mea e ca ar trebui organizat un examen adevarat, nu gluma de la noi, si asta datorita responsabilitatii meseriei. Gandeste-te ca si la medici e la fel, singura diferenta e ca in profesiile juridice se da examen diferentiat, ceea ce e si normal (notarii si avocatii nu fac acelasi lucru, nu?). Consilierii juridici nu dau examen pentru ca mai apoi ei sunt angajati, iar raspunderea pentru activitatea lor apartine angajatorului.
Posted by Sima on august 21, 2007 at 11:31 AM
Andreea,
Poate ca , intr-adevar , unii din afara stiu mai bine pentru ca ,intotdeauna ,din afara “se vede mai bine “.Vorbesti de” responsabilitatea meseriei “.Care responsabilitate. Andreea ? A cui ,
responsabilitate ,Andreea ?Te rog sa faci un pas inapoi si sa privesti si tu , “de pe margine” ,din afara “sistemului “, intreaba si tu oamenii din jur,(nu colegii tai) care este parerea lor despre sitemul juridic din tara asta(daca chiar te intereseaza parerea omului de rind).S-ar putea sa nu fie chiar asa cum crezi tu !
Am sa-ti povestesc o intimplare cu un “maestru “, inimplare care mie mi se pare foarte sugestiva si explica oarecum ,multe din “putregaiul ” care domina la ora actuala sistemul juridic din tara.Pentru ca il cunosteam bine ,mi-am permis intr-o zi sa-l intreb ce parere are despre faptul ca un oarecare(despre care stia si maestrul ca era o nulitate in domeniul juridic) fusese admis ,(prin concurs,atentie ) la unu barou din tara .
Raspunsul a fost unul stupefiant !Am sa-ti citez mai departe,evitind numele reale,bineinteles : “Ba dom……..,eu asa as vrea sa fie toti ( avocatii n.n.), ca sa cistig eu toate procesele !”
De ce pun mereu cuvintul maestru intre ghilimele ?Pentru ca ei ,acesti pseudomaestrii sint creatorii sistemului jalnic de azi .Nu conteaza cine are dreptate ,ci cine are bani.Asta este regula de aur a justitiei romane din ziua de azi, Andreea!
Posted by Andreea on august 21, 2007 at 1:22 PM
Eu vorbesc de o responsabilitate prea neglijata: cea juridica. Toti avocatii sunt obligati sa aiba asigurare de raspundere profesionala, dar cu toate astea nimeni nu face nimic impotriva avocatilor care le prejudiciaza interesele.
Cuvantul “maestru” mie imi face greata, sincer. A capatat asa un iz negativ incat n-o sa jignesc niciodata pe cineva atribuindu-i acest calificativ.
Te rog sa te gandesti ca depinde foarte mult si de ce realitate percepi. Stiu foarte bine ca sunt muuuuuuuulti avocati cu o pregatire sub orice minim rezonabil, si asta e si motivul pentru care mai sus spuneam ca examenul de admitere in barou ar trebui sa fie mult mai serios si complet reformat. Stiu si ca viata intre adevarati profesioniti ma face sa cred ca avocatura romaneasca are o calitate buna, si asta s-ar putea sa nu fie si perceptia altora. Insa chiar si faptul ca stiu numerosi avocati intr-adevar foarte buni, ca stiu numerosi fosti studenti care au intrat in avocatura fara pile, spaga sau altele, infirma (partial cel putin) regula de aur expusa de tine mai sus…
Posted by gabi on februarie 20, 2008 at 10:42 PM
Se trece cu vederea foarte usor cazul practicarii clandestine a avocaturii de la Bacau, unde asa zisul ,, avocat doctorand decan Vasile Botomei,, si-a infiintat un barou paralel si a reusit obtinerea in instanta a unor casari cu rejudecare fata de sentintele din prima instanta favorabile baroului clasic !Cazul ar tebui mai atent studiat , pentru ca Botomei este el insusi un personaj aparte prin partea aceea a tarii si din cate se pare, a obtinut mai mult succes decat spetele de mai sus!
Posted by ani on iulie 9, 2008 at 7:09 PM
Doresc sa particip la examenul de intrare in profesie.
Care este pretul mitei practicate de barourile dvs., sa stiu sa-i spun tatalui, sa vedem ce putem vinde de pe acasa.
Oare ajung doua vaci vandute?
Astept raspunsul dvs.
multumesc.
Posted by Andreea on iulie 10, 2008 at 9:42 AM
In baroul Bucuresti (cel putin) poti intra fara nicio mita, numai sa stii carte ca sa convingi un avocat ca esti o valoare adaugata pentru el, nu o povara. Sunt convinsa ca nici n-ai incercat, dar te grabesti sa arunci cuvinte urate in cine apuci (ma refer la comentariul refuzat). Asta e, fiecare face si spune exact cat il duce capul.
Posted by zoro on august 15, 2008 at 8:48 AM
Afirmaţia lui Zamfirescu & Comp. precum că barourile „au fost înfiinţate direct de legiuitor prin Legea nr.51/1995” este eronată.
Eronate sunt şi afirmaţiile precum că: barourile nu sunt asociaţii, nu sunt supuse înregistrării în Registrul persoanelor juridice, nu le sunt aplicabile prevederile Decretului nr.31/1954, a Legii nr.21/1924 privind asociaţiile şi fundaţiile (până în anul 2000) şi ulterior OG nr.26/2000, şi că Legea nr.51/1995 nu prevede necesitatea îndeplinirii altor formalităţi pentru dobândirea de către barou a personalităţii juridice – motivat de faptul că anterior anului 1948 au existat barouri de avocaţi care s-au transformat ulterior în colegii – revenindu-se ulterior la denumirea de barou.
Conform Constituţiei României natura juridică a oricărei persoane juridice în România este dată de natura proprietăţii sale.
Astfel, în condiţiile existenţei proprietăţii publice avem de a face cu persoane juridice de drept public iar în condiţiile existenţei proprietăţii private aveam de a face cu persoane juridice de drept privat.
Conform art.48 (2) din Legea nr.51/1995, patrimoniul şi bugetul propriu al baroului se realizează din contribuţia avocaţilor în cotele stabilite de consiliul baroului. Sub acest aspect bunurile baroului sunt proprietate privată, în consecinţă baroul este o entitate juridică de drept privat.
Conform aceluiaşi articol, 48 (1), baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ. În consecinţă, fiind vorba de o persoană juridică de drept privat, aceasta se supune reglementărilor prevăzute în Decretul nr.31/1954, Legea nr.21/1924 până în anul 2000 şi OG nr.26/2000 în prezent.
Profesia de avocat, conform art.1 din Legea nr.51/1995, este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă.
Coroborând art.1 cu art.48 din Legea nr.51/1995 în mod evident suntem în faţa unei organizaţii profesionale care se constituie (se înfiinţează) în baza dreptului constituţional la liberă asociere, prin manifestarea liberă a voinţei membrilor săi, această entitate juridică nefiind supusă vreunei subordonări a instituţiilor statale (Ministerul Justiţiei, CSM etc) având organe proprii de conducere, liber alese.
În aceste condiţii, pentru dovedirea şi probarea manifestării libere de voinţă a membrilor săi entitatea profesională trebuie să îndeplinească condiţiile de constituire a oricărei persoane juridice de drept privat.
Respectiv trebuie să posede un act constitutiv semnat de membrii săi fondatori, sub formă autentificată, ceea ce poate proba constituirea entităţii.
Este adevărat că legiuitorul recunoaşte că aceste entităţi – BAROURILE – au personalitate juridică, ceea ce nu este totuna cu dobândirea sau acordarea personalităţii juridice de către legiuitor.
Pentru exemplificarea şi înţelegerea acestui aspect precizez că în mod identic Legea nr.31/1990 în art.1 alin.2 statuează faptul că societăţile comerciale sunt persoane juridice, dar acest lucru nu este suficient pentru dobândirea personalităţii juridice, societăţile ce se constituie prin act constitutiv sunt obligate a urma o întreagă procedură pentru dobândirea personalităţii juridice.
În mod identic art.1 alin.2 din O.G. nr.26/2000 recunoaşte faptul că asociaţiile şi fundaţiile sunt persoane juridice de drept privat însă acestea pentru dobândirea personalităţii juridice sunt obligate să urmeze procedura de constituire şi înscrierea lor în registrul persoanelor juridice.
Art.1 alin.3 din O.G. nr.26/2000 precizează în mod imperativ care sunt entităţile juridice – persoane juridice de drept privat cu scop nepatrimonial ce nu intră sub incidenţa acestei ordonanţe, respectiv numai partidele politice, sindicatele şi cultele religioase.
Astfel că aprecierile corifeilor avocaturii româneşti precum că entitatea juridică barou – persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial nu ar intra sub incidenţa O.G. nr.26/2000 este eronată.
În lipsa actelor de constituire în formă autentificată şi a înregistrării persoanelor juridice BAROURI în registrul persoanelor juridice ale instanţelor judecătoreşti BAROURILE au statutul şi regimul unor entităţi juridice neregulat constituite.
Faptul că entităţile juridice BAROURI nici până în prezent nu au dobândit personalitatea juridică recunoscută de legiuitor se datorează lipsei de diligenţă a conducerii barourilor şi a conducerii UNBR, care la data de 9 iulie 1995 (la intrarea în vigoare a Legii nr.51/1995) nu au constituit în mod legal, în temeiul Legii speciale nr.21/1924, persoanele juridice BAROURI – asociaţii profesionale cu scop nepatrimonial.
Conform Decretului nr.31/1954 numai persoanele juridice de drept public se înfiinţează direct prin lege pe când persoanele juridice de drept privat sunt obligate, funcţie de scopul lor (patrimonial sau nepatrimonial) de a se supune reglementării legilor speciale în materie, respectiv Legea nr.31/1990, Legea nr.21/1924, OG nr.26/2000.
În consecinţă BAROURILE nefiind stat în stat iar Legea nr.51/1995 nefiind mai presus de Constituţia României, acestea sunt obligate să respecte şi să se conformeze reglementărilor cu privire la dobândirea personalităţii juridice ca orice altă persoană juridică de drept privat cu scop nepatrimonial.
Această stare de fapt şi de drept rezultă cu certitudine din evoluţia cronologică a actelor normative de organizare a avocaturii în România.
Astfel, conform legii avocaturii din 21 februarie 1923 UNIUNEA AVOCAŢILOR DIN ROMÂNIA şi BAROURILE erau persoane juridice de drept public.
Acelaşi caracter de instituţie de drept public s-a perpetuat pentru Uniunea Barourilor din România şi barouri şi prin Legea nr.509 din 5 septembrie 1940 pentru organizarea corpului de avocaţi din România, art.6: „Uniunea Barourilor din România şi barourile sunt persoane juridice de drept public”.
Decanii barourilor, membrii consiliului, preşedintele Uniunii Barourilor, Consiliul General al Uniunii Barourilor şi Comisiunea Permanentă a Uniunii Barourilor se supuneau autorităţii publice, respectiv Ministrului de Justiţie.
Prin Legea nr.3 din 17 ianuarie 1948 – pentru desfiinţarea barourilor şi înfiinţarea Colegiilor de avocaţi din România, barourile şi Uniunea Barourilor Avocaţilor din România s-au desfiinţat ca persoane juridice.
În locul BAROURILOR s-au înfiinţat COLEGIILE DE AVOCAŢI pe judeţe iar în locul Uniunii Barourilor – Uniunea Colegiilor de avocaţi din România, cu drepturile şi obligaţiile prevăzute în Legea nr.509 din 5 septembrie 1940, acestea fiind persoane juridice de drept public care se supuneau în continuare autorităţii publice, Ministrului de Justiţie.
Prin Decretul nr.39 din 14 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat Colegiile de avocaţi conform art.3 din decret erau persoane juridice de drept public „şi sunt supuse sub îndrumarea şi controlul Ministerului Justiţiei”.
În temeiul acestui decret funcţionau numai în judeţe colegiile de avocaţi, NEEXISTÂND LA NIVEL NAŢIONAL VREO FORMĂ ASOCIATIVĂ ALE COLEGIILOR JUDEŢENE.
Decretul nr.39/14.02.1050 a intrat în vigoare la data de 01.04.1950 dată la care s-a abrogat Legea pentru organizarea corpului de avocaţi din România din 5 septembrie 1940 precum şi orice altă dispoziţie contrară Decretului 39/1950.
Prin Decretul nr.281 din 21 iulie 1954 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în R.P.R. Colegiile de avocaţi au devenit organizaţii obşteşti cu personalitate juridică supuse conducerii Ministrului Justiţiei.
La nivel central a fost înfiinţat Consiliul Central al Colegiilor de avocaţi din R.P.R. persoană juridică de drept obştesc cu sediul în Mun. Bucureşti, supusă autorităţii Ministrului Justiţiei.
La data intrării în vigoare a Decretului nr.281/1954 s-au abrogat dispoziţiile Decretului nr.39/14.02.1950 cu excepţia art.29, 30 şi 58.
Prin Decretul Lege nr.90 din 1 martie 1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România s-a stabilit organizarea autonomă a profesiei de avocat, art.14 din Decretul-Lege stabilind că în termen de 15 zile de la adoptarea acestuia se vor constitui organele Uniunii Avocaţilor din România.
La data adoptării actului normativ conform art.12 s-a înlocuit în cuprinsul Decretului nr.281/1954 titulatura de Colegiu de avocaţi cu titulatura de Barou.
Conform art.3 din D.L. nr.90/1990 organele avocaturii au fost definite ca fiind: Congresul Avocaţilor din Romînia, Consiliul Avocaţilor din România, Comisia Permanentă a Uniunii, Preşedintele Uniunii, Adunarea Generală a Baroului, Consiliul Baroului şi Decanul Baroului.
Prin abrogarea art.5 din D.L. 281/1954 au fost desfiinţate Colegiile de avocaţi ca organizaţii obşteşti cu personalitate juridică, acestea cât şi Consiliul Central al Colegiilor de avocaţi fiind scoase de sub autoritatea statului, respectiv a Ministerului Justiţiei.
Decretul nr.90/1990 recunoaşte personalitatea juridică a Uniunii Avocaţilor şi a Barourilor ca entităţi juridice de drept privat cu scop nepatrimonial, în consecinţă aceste entităţi profesionale trebuiau să se constituie în termenul de 15 zile prevăzut de art.14 conform Legii nr.21/1924.
Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România nu şi-au dobândit personalitatea juridică în temeiul legilor speciale Decretul nr.31/1954 şi Legea nr.21/1924 funcţionând aleatoriu până la data de 9 iunie 1995 la apariţia Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Conform art.43 din Legea nr.51/1995 baroul este constituit (înfiinţat) din toţi avocaţii dintr-un judeţ, având personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
În consecinţă BAROUL este expresia dreptului la liberă asociere profesională a avocaţilor dintr-un judeţ, având caracter de persoană juridică de drept privat datorită naturii patrimoniului său constituit din contribuţiile membrilor săi în cotele stabilite de către organele de conducere ale persoanei juridice.
Nefiind convocate ADUNĂRILE GENERALE ale tuturor avocaţilor dintr-un judeţ în temeiul Legii nr.51/1995 PENTRU CONSTITUIREA BAROURILOR DE AVOCAŢI JUDEŢENE aceste asociaţii profesionale – BAROURI – nu s-au înfiinţat nici până la această dată, neexistând astfel înscrisuri doveditoare: acte constitutive autentificate, şi nici înregistrarea acestora în registrul persoanelor juridice.
Neîndeplinind dispoziţiile imperative din art.43 şi art.6 din Legea nr.51/1995 actualele barouri nu sunt constituite şi în consecinţă sunt simple entităţi juridice fără personalitate juridică – care deşi le este recunoscută de către legiuitor nu au dobîndit-o prin formalităţile necesare impuse de legiuitor în acest sens.
Tragic sau nu, comic sau nu, aceasta este realitatea care a generat gluma „Pompiliu Bota”.
Lipsa de diligenţă a organelor de conducere ale BAROURILOR şi ale UNBR , în constituirea şi înregistrarea acestor persoane juridice nu poate fi minimalizată şi acceptată în continuare.
Posted by maria on aprilie 2, 2009 at 3:16 PM
Dincolo de faptul ca apreciez rationamentul dvs logic, as face o singura precizare si anume aceea ca, in acest stat roman este posibila orice ilegalitate atata vreme cat este savarsita de catre mai marii ziilei.
Si, daca-mi permiteti o intrebare: DE CAND O HOTARARE JUDECATOREASCA, DEFINITIVA SI IREVOCABILA, POATE FI DESFIINTATA PRINTR-O LEGE, FIE EA LEGE ORGANICA?
Posted by Andreea on aprilie 2, 2009 at 3:31 PM
Legea nu retroactiveaza, deci nu poate anula o hotarare judecatoreasca. Poate insa sa o lase fara obiect, prin scoaterea acestuia inafara legii.