Astazi au existat nenumarate dovezi de jurnalism SF, referitor la intrarea in vigoare a legii 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, lege despre care atat ziarele cat si posturile de radio eu relatat ca “da liber la ascultarea telefoanelor” si alte expresii de gen. (Cateva exemple: Buna ziua iasi, 9AM, Mondonews, Romania Libera, etc etc etc). Jurnalism mai dezustator de josnic decat acesta eu nu am vazut vreodata. De ce spun asta? Pai e foarte simplu: legea 298/2008 nu priveste ascultarea / monitorizare / interceptarea convorbirilor telefonice sau a traficului de internet, cu alte cuvinte nu vizeaza CONTINUTUL ci doar aspecte de forma care erau stocate si pana acum fara sa deranjeze pe nimeni: cine suna, unde suna, cand si cat. Astea sunt date care se aflau lunar pe desfasuratorul facturii a mii si mii de abonati, care pana acum nu s-au gandit ca au o problema. De azi insa, multumita presei noastre celei de toate zilele, AU o problema. Pai daca e sa citim comentariile la articolele mentionate tragem concluzia necesara ca e mai rau ca pe vremea Securitatii, ca atunci macar n-o faceau pe fata…
Am mai vazut si argumente puerile cum ca se aduce atingere dreptului la viata privata si ca Romania iarasi o sa fie condamnata la CEDO. Ei bine, nu. Din cel putin doua motive: (1) legea asta transpune o Directiva care se aplica in toate statele UE (Directiva nr. 2006/24/CE privind retinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice destinate publicului) si (2) Conventia Europeana contine si posibilitatea ca statele sa aduca limitari dreptului la viata privata, aspect pe care l-a si retinut intr-un caz mai vechi (1987), Landen vs Suedia in care a spus ca:
the use of the secret police files, coupled with a refusal to allow Landen access to this information, amounted to an interference with the applicant’s right to private life. However, the breach of Article 8(1) was justified by the legitimate aim under 8(2) of protecting national security. Accordingly there was no violation of article 8. Furthermore, Article 10 does not confer on the individual a right of access to a register containing information on his personal position, nor does it embody an obligation on the Government to impart such information to the individual
Mai recent, in decembrie 2008, chiar daca CEDO a condamnat Marea Britanie pentru ca a retinut date genetice si amprente, a facut-o pe considerentele ca statul respectiv nu avea vreun criteriu, vreo limita in timp si nuacorda persoanei vizate posibilitatea de a cere stergerea inregistrarii, plus ca nu exista nici posibilitatea unui “independent review” asupra datelor colectate. Toate astea sunt inalturate la noi in cazul legii 298/2008.
Am vazut ca deja exista si o petitie pentru “abolirea” acestei legi… Inititatorul a stiut sa citeasca art. 28 din Constitutie, dar a uitat (sau poate n-a stiut) ca interceptarea telefoanelor scrisorilor & co este posibila in conditiile stabilite de codul de procedura penala. Adica doar cu aprobarea unui magistrat, in cazuri intemeiate, etc. Bogdan vorbeste pe larg despre absurditatea unui asemenea demers.
Prin urmare, nu pot decat sa spun ca sunt dezgustata de modul in care unii ziaristi inteleg sa isi faca treaba. Culmea e ca cel putin in cazul Radio Guerrilla, desi titlul era bombastic mai apoi se cita chiar din lege ce date se retin iar cele doua nu bateau! Pana si Dobro si Craio, de la care aveam pretentii mult mai mari, au prealuat stupizenia asta si cand plecam eu de acasa asteptau telefoane in direct pe tema noii securitati… Asta da fictiune! Si inca una cu consecinte de-a dreptul tragice…
Posted by Bogdan on ianuarie 21, 2009 at 11:21 AM
Sunt de acord cu articolu tau, dar cred ca nu ar trebui sa excludem o eventuala actiune reusita pe art.8 din CEDO. Sigur, nu Romania ar fi condamanta, ca mai sunt multe alte state europene +UE care au facut acelasi lucru.
Citind din concluziile acelui caz :
“Curtea constată că natura nediscriminatorie şi „în alb” a puterilor de retenţie a datelor persoanelor suspectate dar necondamnate, cum este cea exercitată în cauza de faţă, a condus la ditrugerea unui echilibru just între interesele private şi cele publice iar Statul a depăşit orice limite acceptabile de apreciere în această privinţă. Ca urmare, retenţia din cauză, constituie o ingerinţă disproporţionată asupra dreptului la respectarea vieţii private a aplicanţilor, ingerinţă care nu poate fi nicidecum privită drept necesară într-o societate democratică.”
Ori si in cazul de fata avem de a face cu o pastrare pentru toata lumea a datelor (care contin si date cu caracter personal).
Deci nu trebuie exclus succesul unei actiuni pe art 8. Dar pina ajungem acolo e cale f. lunga !
Posted by Bogdan on ianuarie 21, 2009 at 11:26 AM
Acelui caz= Marper vs UK, citat de tine mai sus..
Posted by Andreea on ianuarie 21, 2009 at 11:32 AM
Mai e cale lunga, intr-adevar, si in plus cred ca CEDO a avut in vedere in mod cumulativ puterea discretionara de care spui tu cu celelalte aspecte mentionate de mine mai sus: nu exista vreo limita in timp si nu acorda persoanei vizate posibilitatea de a cere stergerea inregistrarii, plus ca nu exista nici posibilitatea unui “independent review” asupra datelor colectate.
Poate vom avea ocazia sa aflam chiar de la sursa, la cat de vehemente sunt comentariile unora pe aceasta tema inclin sa cred ca nu va trece foarte mult timp pana la initierea unei actiuni la CEDO.
Posted by Bogdan on ianuarie 22, 2009 at 12:11 PM
Stiu ca a fost coroborat, dar poate merita incercat.
Ref la ultimul paragraf, eu cred contrariul – sunt vorbe in vint.