Incidenţa proiectului legii sistemului unic de pensii asupra avocaţilor. Câteva argumente.

[*]

Cu câteva zile în urmă Guvernul român a decis sa isi asume răspunderea cu privire la Proiectul Legii Privind Sistemul Unitar De Pensii Publice („Proiectul”). A fost depusă şi o moţiune de cenzură, care va fi votată în Parlament marti, 13 octombrie 2009. În ultimele zile au apărut prin presă câteva articole care vorbesc despre efectele acestei legi asupra contribuţiilor avocaţilor, unele susţinând că avocaţii vor fi afectaţi, alţii susţinând că nu, chiar dacă niciunii nu prezintă vreun argument juridic pentru concluziile trase. Prin urmare, având în vedere posibilitatea ca acest proiect să devină lege, ar fi util să ne aplecăm mai mult asupra reglementării propuse şi mai puţin asupra declaraţiilor politice ocazionate.

Ce reglementează Proiectul şi pe cine vizează?

Proiectul prevede chiar de la articolul 1 că „Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat si se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii”. Chiar dacă exprimarea este atotcuprinzătoare, ea coincide întru totul cu reglementarea din articolul 1 al Legii nr. 19/2000[1] aşa cum este în vigoare la acest moment, şi sub incidenţa căreia nu intră avocaţii. Prin urmare, domeniul de reglementare al Proiectului nu aduce nimic în plus faţa de Legea nr. 19/2000.

Sub incidenţa Proiectului cad următoarele categorii de persoane:

„Art. 6. – (1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

I. a ) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

b) funcţionarii publici;

c) cadrele militare si funcţionarii publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice si siguranţei naţionale.

II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei mestesugăresti, ale căror drepturi si obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;

III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;

IV. persoanele care se află în una dintre situaţiile următoare:

a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;

b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;

c) membri ai asociaţiei familiale;

d) persoane autorizate să desfăsoare activităţi independente;

e) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;

f) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale.”

Comparând cu reglementarea actuală, conţinută în art. 5 al Legii nr. 19/2000, putem observa că numai art. 6 alin. 1 lit. c) este nou introdus, adică Proiectul vizează aceleaşi persoane ca Legea nr. 19/2000, plus „cadrele militare si funcţionarii publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice si siguranţei naţionale”. Având în vedere acest lucru, putem concluziona chiar de la acest punct că, aşa cum avocaţii nu intrau sub incidenţa Legii nr. 19/2000, tot aşa nu intră nici sub reglementarea Proiectului.

Această concluzie face ca orice discuţie pe marginea posibilităţii dublării sistemelor de pensii pentru avocaţi, în sensul că ei ar fi obligaţi să contribuie şi la sistemul propriu şi la cel public, să fie nerelevantă de la bun început. Lăsând deoparte argumentele de fond care se pot găsi, de vreme ce avocaţii nu sunt „persoane asigurate” în sensul Legii nr. 19/2000 şi/sau al Proiectului, ei nu au cum să fie obligaţi să contribuie la ambele sisteme de pensii.

Ce pensii se integrează în sistemul unic ca urmare a Proiectului?

Proiectul reglementează expres, în articolul 173, care sunt categoriile de pensii pe care le are în vedere în scopul uniformizării sistemului public de pensii:

“La data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, următoarele categorii de pensii stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul prezentei legi:

a) pensiile militare de stat;

b) pensiile de stat ale politistilor;

c) pensiile de serviciu ale judecătorilor si procurorilor;

d) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea;

e) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;

f) pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;

g) pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;

h) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civilă;

j) pensiile de serviciu ale personalului Curtii de conturi;

j) pensiile din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale.”

Este lesne de observat că nu sunt incluse pensiile din sistemul propriu de asigurări al avocaţilor. Mai mult decât atât, o eventuală integrare a Casei de Asigurări a Avocaţilor în Casa Naţională de Pensii Publice ar necesita reguli proprii cu privire la transferul fondurilor, al personalului, recunoaşterea stagiului de cotizare si alte aspecte incidente, lucruri care nu sunt avute în vedere nicăieri pe parcursul Proiectului.

Pe de altă parte, toate categoriile menţionate la articolul 173 din Proiect primesc în prezent pensii din sistemul public de pensii, numai că în temeiul unor legi speciale care prevăd un mod de calcul diferit faţă de cel din Legea nr. 19/2000, în vreme ce avocaţii nu primesc pensii din sistemul public.

Având în vedere acest lucru, este evident că Proiectul încearcă  uniformizarea modului de stabilire a pensiei publice, lucru perfect justificat, dar nu atinge cu nimic sistemele separate de pensii, care nici nu aduc fonduri şi nici nu primesc vreun ban de la sistemul public de pensii.

Ce legi speciale cu privire la pensii sunt abrogate?

Articolul 197 al Proiectului abrogă punctual legislaţia pensiilor aplicabilă categoriilor profesionale menţionate in art. 173, precum şi “orice alte dispoziţii contrare prezentei legi”. În opinia multora, această trimitere generală ar compensa faptul că nu sunt abrogate expres dispoziţiile din Legea nr. 51/1995[2], din Statutul profesiei de avocat[3] şi din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor ce reglementează sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al avocaţilor. Cu toate acestea, trebuie să observăm că prevederile speciale conţinute de legislaţia profesiei de avocat nu sunt „contrare” Proiectului, tot aşa cum nu sunt şi nu au fost contrare Legii nr. 19/2000. În vreme ce Legea nr. 19/2000 şi Proiectul reglementează sistemul public de pensii, legislaţia profesiei de avocat reglementează un sistem complet separat. Un sistem care nu interferează cu cel public, care nu aduce beneficii şi care nici nu diminuează fondurile sistemului public. O prevedere contrară ar fi una similară dispoziţiilor abrogate expres de Proiect, adică una care, deşi vizează sistemul public de pensii, ar reglementa un mod diferit de contribuţie şi/sau de stabilire a drepturilor cuvenite, or acest lucru nu se întâmplă prin reglementarea sistemului de asigurări propriu al avocaţilor.

Din declaraţiile primului-ministru cu privire la asumarea răspunderii, concluzia de mai sus ar trebui să fie şi mai clară. De pe site-ul Guvernului aflăm că domnul Boc a declarat că „vom avea un singur cadru normativ cu privire la sistemul public de pensii din România, spre deosebire de situaţia actuală, când sunt în vigoare 80 de acte normative cu privire la pensiile din sistemul public” (subl. ns.). În plus, existenţa unor pensii speciale „împovăra şi mai mult bugetul de stat, pentru că în condiţiile în care unii au o pensie de 100 de milioane de lei vechi, pe baza contribuţiei li s-ar cuveni 40 de milioane, diferenţa de 60 de milioane de lei se pune de la bugetul de stat,[...]” (subl. ns.). Cu riscul de a repeta, pensiile avocaţilor nu afectează cu absolut nimic bugetul de stat sau sistemul public de pensii.

Mai mult decât atât, din expunerea de motive a Proiectului aflăm că „Toate persoanele care obţin venituri profesionale şi nu plătesc contribuţiile pentru pensii, vor fi obligaţi să plătească aceste obligaţii, prin introducerea de noi reglementări care să aplice principiul obligativităţii şi principiul contributivităţii la sistemul unitar de pensii publice”. Având în vedere că avocaţii au obligaţia de a plăti contribuţie pentru pensii – nu în sistemul public, dar această distincţie e irelevantă având în vedere lipsa calificării în expunerea de mai sus – este evident că ei nu au fost avuţi în vedere de reglementarea cuprinsă în Proiect.

O concluzie scurtă

Avocaţii nu sunt cu nimic afectaţi de posibila intrare în vigoare la Proiectului. Aceasta deoarece ei nu intră în definiţia „persoanei asigurate”, pensiile lor nu sunt integrate în temeiul articolului 173 din Proiect iar legislaţia specială a profesiei de avocat nu este abrogată, nici expres şi nici implicit, nefiind contrară reglementării cuprinse în Proiect.

______________

[1] Lege nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial Nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.

[2] Lege nr. 51 Republicată din 7 iunie 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat publicată în Monitorul Oficial nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare.

[3] Statutul profesiei de avocat publicat în Monitorul Oficial nr. 45 din 13 ianuarie 2005.